În sarcină, modificările hormonale fac gingiile mai sensibile la placa bacteriană, așa că ele se pot inflama, înroși și sângera mai ușor decât de obicei. Fenomenul este frecvent și se numește gingivită de sarcină. De regulă se ameliorează cu o igienă atentă și cu controale la medicul stomatolog, iar tratamentele necesare se pot face în siguranță, cu adaptări și cu informarea medicului despre sarcină.
În jurul acestui subiect circulă multe idei vechi, de la „un dinte pierdut la fiecare copil” până la interdicția de a merge la stomatolog. Tabelul de mai jos le confruntă cu ce se știe în mod general.
Mituri versus realitate
| Mit | Realitate |
|---|---|
| Fiecare sarcină costă un dinte. | Sarcina nu „ia” calciu din dinți. Problemele apar, de regulă, din cauza inflamației gingiilor, a igienei dificile și a unor schimbări de alimentație, toate gestionabile. |
| În sarcină nu se merge la stomatolog. | Controalele și tratamentele necesare se fac și în sarcină; medicul alege momentul și metoda potrivite, ținând cont de trimestru. |
| Sângerarea gingiilor este normală și nu trebuie tratată. | Este frecventă, dar nu trebuie ignorată: o inflamație netratată poate avansa. |
| Anestezia locală este interzisă. | Medicii pot folosi anestezie locală când este necesară, alegând produsul și modul de administrare adecvate. |
| Radiografiile sunt întotdeauna periculoase în sarcină. | Imaginile se limitează la urgențe sau la cazuri justificate, cu protecție și doze mici; decizia aparține medicului. |
| Greața și vărsăturile nu afectează dinții. | Acizii gastrici pot slăbi smalțul; igiena de după vărsătură trebuie făcută cu atenție. |
De ce se schimbă gingiile în sarcină
Nivelul crescut al unor hormoni face ca vasele de sânge din gingie să reacționeze mai puternic la prezența plăcii. Același strat subțire de placă, care înainte provoca o inflamație ușoară, poate acum duce la gingii roșii, umflate și sângerânde. La unele gravide apare și o formațiune mică, de culoare roșiatică, pe gingie, numită granulom gravidic sau epulis. Nu este de regulă periculoasă, dar trebuie arătată medicului, pentru că poate sângera și poate necesita îndepărtare dacă deranjează.
Ce poți face pentru a-ți proteja gingiile
- Periază-te de două ori pe zi, cu o periuță cu peri moi, cu mișcări blânde.
- Curăță spațiile dintre dinți cu ață sau periuțe interdentare, fără a forța.
- După o vărsătură, clătește gura cu apă și așteaptă puțin înainte de periaj, ca să nu freci smalțul înmuiat.
- Alege gustări cu mai puține zaharuri și reduce frecvența lor.
- Programează un control stomatologic, ideal la începutul sarcinii sau când ai simptome.
Dacă mirosul sau gustul pastei îți provoacă greață, încearcă alt tip de pastă sau periază-te într-un moment al zilei în care te simți mai bine, și întreabă medicul ce alternative poți folosi.
Boala parodontală și sarcina
Inflamația gingiilor poate evolua spre boală parodontală dacă nu este tratată. Ea implică afectarea țesuturilor de susținere ale dintelui și se tratează la cabinet, prin proceduri de curățare profunde. Etapele și motivele pentru care se aplică sunt explicate în materialul despre tratamentul bolii parodontale la cabinet. În sarcină, medicul alege cu grijă momentul și metoda, iar controlul inflamației este considerat important pentru sănătatea generală.
Tratamentele stomatologice în sarcină: ce e de știut
Controalele de rutină și curățările sunt, în general, considerate sigure. Tratamentele urgente, cum sunt durerile de dinți sau infecțiile, nu trebuie amânate, pentru că o infecție netratată poate fi mai riscantă decât intervenția. Procedurile electiv-estetice, cum ar fi albirea, de obicei se amână. Pentru tratamentele de lungă durată sau cele mai complexe, medicul discută cu tine și, dacă este nevoie, cu medicul obstetrician, pentru a alege cel mai potrivit moment.
Un aspect practic: poziția pe scaunul stomatologic poate fi incomodă în ultimul trimestru. Spune-i medicului dacă ai amețeli sau disconfort și cere pauze sau o poziție ușor înclinată.
Anestezia locală, folosită când e necesar, este un subiect pe care medicii îl discută cu fiecare pacientă. Detalii generale despre tipuri și efecte găsești în ghidul despre anestezia locală la stomatolog.
Întrebări pe care să le pregătești pentru consult
- Cum îmi adaptez periajul și curățarea interdentară, dacă gingiile sunt inflamate?
- Ce tratamente pot fi făcute acum și care se amână?
- Ce fac dacă am greață și nu pot folosi pasta obișnuită?
- Dacă apare o formațiune pe gingie, cum o monitorizăm?
- Cât de des ar trebui să revin la control până la naștere?
Nu uita să spui în ce lună de sarcină ești, ce vitamine și medicamente iei și dacă ai probleme precum diabet gestațional sau tensiune ridicată. Aceste informații ajută medicul să aleagă cel mai potrivit moment și cea mai potrivită metodă.
După naștere: nu uita dinții tăi
După naștere, programul se schimbă complet, iar propria igienă poate trece pe plan secundar. Un control la câteva luni după, în special dacă ai avut gingii inflamate în sarcină, ajută la stabilizarea situației. Dacă alăptezi, informează medicul, pentru a alege tratamentele și medicamentele potrivite.
Alimentația și poftele din sarcină
Poftele de dulce sau gustările dese pot crește riscul de carii, mai ales dacă periajul de seară este sărit din oboseală. Încearcă să asociezi dulcele cu mesele și să ai la îndemână alternative, precum iaurt, brânză sau fructe, iar între mese să bei apă. O alimentație variată, cu suficient calciu și proteine, susține sănătatea ta și a copilului, dar nu înlocuiește igiena orală.
Când ceri ajutor fără să aștepți
- sângerare abundentă sau care nu se oprește;
- durere puternică de dinte sau umflătură la nivelul feței;
- gingie dureroasă cu puroi;
- un dinte care devine mobil;
- febră asociată cu simptome din gură.
Pentru o privire de ansamblu asupra explicațiilor adresate pacienților, poți consulta și StomatologieNews. Sarcina aduce schimbări reale în gură, dar cu informație corectă și cu un dialog deschis cu echipa medicală, ele pot fi gestionate liniștit.
