O urgență medicală nu anunță. Un trecător care se prăbușește pe trotuar, un coleg care se îneacă la masă, un copil care se arde cu apă fierbinte, un vecin în vârstă care nu mai poate vorbi clar: în toate aceste situații, primele minute contează enorm, iar ambulanța, oricât de repede ar veni, are nevoie de timp ca să ajungă. Până atunci, cel mai important om din jurul victimei este cel care se află deja acolo.
Mulți oameni nu intervin pentru că se tem să nu greșească. Adevărul este că un ajutor de bază, oferit calm și corect, este aproape întotdeauna mai bun decât niciun ajutor. Informațiile de mai jos sunt generale și nu înlocuiesc un curs practic de prim ajutor, ținut de instructori autorizați, pe care îl recomandăm oricui; ele te pot ajuta însă să înțelegi pașii esențiali și să reacționezi cu mai multă încredere. Pentru orice problemă de sănătate, sfatul medicului rămâne referința.
Regula de bază: siguranță, evaluare, apel
- Asigură-te că locul este sigur. Înainte de a te apropia, uită-te în jur: trafic, foc, curent electric, gaze, obiecte care pot cădea. Nu ajuți pe nimeni dacă devii tu însuți victimă.
- Verifică dacă persoana răspunde. Vorbește-i tare și atinge-o ușor de umeri. Întreab-o dacă te aude.
- Cere ajutor. Strigă după oamenii din jur. Dacă sunt mai multe persoane, desemnează pe cineva anume să sune la 112 și pe altcineva să caute un defibrilator.
- Verifică respirația. Dacă persoana nu răspunde, înclină-i ușor capul pe spate, ridicându-i bărbia, și uită-te, ascultă și simte timp de câteva secunde dacă respiră normal.
- Sună la 112 sau asigură-te că a sunat cineva, și urmează instrucțiunile dispecerului.
Ordinea acestor pași contează mai puțin decât calmul cu care îi faci. Respiră adânc, vorbește clar și concentrează-te pe un lucru pe rând. Oamenii din jur se vor organiza mai ușor dacă cineva preia calm coordonarea.
Ce spui la telefon când suni la 112
Dispecerul are nevoie de informații precise ca să trimită echipajul potrivit, la adresa potrivită. Pregătește-te să spui:
- Unde te afli, cât mai exact: adresa, reperele, etajul, codul de la interfon. Pe drumurile dintre localități, kilometrul sau cea mai apropiată intersecție.
- Ce s-a întâmplat, pe scurt: o persoană căzută, un accident, o arsură.
- Câte persoane sunt afectate și starea lor: dacă sunt conștiente, dacă respiră, dacă sângerează.
- Un număr de telefon la care poți fi sunat înapoi.
Nu închide primul. Dispecerul îți poate da instrucțiuni prin telefon, inclusiv pentru resuscitare, iar dacă pui telefonul pe difuzor, ai mâinile libere să le urmezi.
Persoana inconștientă care respiră
Dacă persoana nu răspunde, dar respiră normal, principalul pericol este ca limba sau eventualele vărsături să îi blocheze căile respiratorii. Soluția este poziția laterală de siguranță. Așază persoana pe o parte, cu brațul de deasupra îndoit sub obraz și piciorul de deasupra îndoit la genunchi, ca să nu se rostogolească. Capul trebuie să rămână ușor înclinat pe spate, ca aerul să treacă liber.
Rămâi lângă ea și verifică permanent respirația până la sosirea echipajului. Dacă respirația se oprește sau devine anormală, treci imediat la resuscitare. Dacă bănuiești o leziune a coloanei, de exemplu după o cădere de la înălțime sau un accident rutier, mișcă persoana doar dacă nu ai altă cale de a-i menține respirația sau dacă locul este periculos.
Când persoana nu respiră: resuscitarea și defibrilatorul
Compresiile toracice
Dacă persoana nu răspunde și nu respiră normal, inima ei probabil nu mai pompează eficient sânge. Fiecare minut fără intervenție scade șansele de supraviețuire, iar compresiile toracice țin sângele în mișcare până la sosirea ajutorului. Așază persoana pe spate, pe o suprafață tare. Pune podul unei palme în centrul pieptului, cealaltă palmă deasupra, ține brațele drepte și apasă ferm și ritmic, adânc, cu o frecvență rapidă, lăsând pieptul să revină complet după fiecare apăsare.
Dacă ai făcut un curs și te simți în stare, poți alterna compresiile cu respirații gură la gură, conform tehnicii învățate. Dacă nu, continuă doar cu compresiile, fără întrerupere. Dacă sunteți mai mulți, schimbați-vă la câteva minute, pentru că efortul este mare.
Defibrilatorul extern automat
În tot mai multe locuri publice există defibrilatoare externe automate, aparate concepute să fie folosite de oricine. După ce le pornești, ele dau instrucțiuni vocale clare: unde lipești electrozii, când nu trebuie să atingă nimeni victima și când să continui compresiile. Nu-ți fie teamă să-l folosești: aparatul analizează singur ritmul inimii și nu administrează un șoc decât dacă este necesar. Unele comunități au strâns fonduri pentru a dota scările de bloc, școlile sau sălile de sport cu astfel de aparate, iar ideile din ghidul finanțării proiectelor comunitare prin crowdfunding pot fi un punct de plecare.
Situații frecvente și cum reacționezi
Sângerarea puternică
Apasă direct și ferm pe rană cu o compresă curată, un prosop sau o bucată de material și menține presiunea. Dacă materialul se îmbibă, pune altul deasupra, fără să-l îndepărtezi pe primul. Folosește mănuși, dacă ai la îndemână.
Arsurile
Răcește zona arsă sub apă curgătoare rece, dar nu cu gheață, timp de câteva minute bune. Îndepărtează inelele sau ceasul din zona afectată, dacă nu sunt lipite de piele, și acoperă apoi arsura cu un material curat. Nu aplica unt, ulei, pastă de dinți sau alte remedii de casă.
Sufocarea cu un corp străin
Dacă persoana poate tuși, încurajeaz-o să tușească. Dacă nu poate tuși, vorbi sau respira, aplică lovituri ferme între omoplați, cu persoana aplecată în față, apoi compresii abdominale, alternativ, până când obiectul iese sau ajutorul sosește. La copiii mici și la sugari, tehnica este diferită și se învață la cursuri.
Semnele unui accident vascular cerebral
Fața asimetrică, slăbiciunea bruscă a unui braț sau a unui picior, vorbirea neclară sau confuză sunt semnale de alarmă. Notează ora la care au apărut simptomele și sună imediat la 112. Timpul este esențial pentru tratament.
Durerea în piept
O durere sau o senzație de apăsare în piept, care se poate extinde spre braț, gât, maxilar sau spate, însoțită uneori de lipsă de aer, transpirații reci sau greață, poate fi semnul unei probleme grave a inimii. Sună imediat la 112, ajută persoana să stea într-o poziție comodă, în repaus, și nu o lăsa să conducă singură până la spital.
Convulsiile
Dacă o persoană are o criză convulsivă, îndepărtează obiectele de care se poate lovi, pune ceva moale sub capul ei și notează cât durează criza. Nu încerca să o imobilizezi și nu îi pune nimic în gură. După criză, așaz-o în poziție laterală de siguranță și cere ajutor medical.
Căldura excesivă
În zilele caniculare, o persoană amețită, confuză sau cu pielea foarte fierbinte trebuie mutată la umbră, răcită cu apă și, dacă este conștientă și poate înghiți, încurajată să bea. Prevenția rămâne cea mai bună soluție, iar câteva sfaturi utile găsești în articolul despre importanța hidratării pentru sănătate.
Ce să nu faci
- Nu da de băut sau de mâncat unei persoane inconștiente sau confuze.
- Nu muta victima unui accident decât dacă locul este periculos sau trebuie să-i menții respirația.
- Nu scoate obiectele înfipte într-o rană; fixează-le și apasă în jurul lor.
- Nu lăsa singură o persoană care și-a revenit după un leșin, până nu este evaluată.
- Nu încerca tratamente pe care nu le cunoști și nu administra medicamente din proprie inițiativă.
Pregătirea începe acasă. Ține o trusă de prim ajutor completă într-un loc știut de toată familia, verifică periodic termenele de valabilitate și reface stocul după fiecare folosire. Verifică și trusa din mașină. Notează într-un loc vizibil numerele de telefon importante și informațiile medicale esențiale ale membrilor familiei, cum ar fi alergiile sau bolile cronice, pentru a le putea comunica rapid echipajului medical.
După intervenție și cum înveți mai mult
Când sosește echipajul medical, spune-le pe scurt ce s-a întâmplat și ce ai făcut. Apoi lasă-i să-și facă treaba. Este normal ca după o astfel de experiență să te simți tremurând, agitat sau trist, chiar dacă totul s-a terminat cu bine. Vorbește cu cineva apropiat despre ce ai trăit, iar dacă stările persistă, cere ajutor; câteva repere utile găsești în articolul despre cum să-ți îmbunătățești sănătatea mentală.
Cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru a fi pregătit este să urmezi un curs practic de prim ajutor. Multe organizații le oferă pentru adulți, adolescenți sau angajați, iar exersarea pe manechine îți dă încredere pe care niciun articol nu o poate oferi.
Primul ajutor nu este o meserie rezervată medicilor, ci o responsabilitate pe care o împărțim toți. Câteva gesturi simple, făcute la timp, pot ține în viață un om până la sosirea specialiștilor. Cu cât mai mulți oameni dintr-o comunitate știu ce să facă, cu atât fiecare dintre noi este mai în siguranță pe stradă, la serviciu sau acasă.
Foto: Andrea Piacquadio / Pexels
