Riscul relativ arată cu cât se schimbă un risc față de punctul de plecare, iar riscul absolut arată câte persoane dintr-o sută sau dintr-o mie sunt efectiv afectate. Un titlu care anunță „riscul scade la jumătate” poate descrie trecerea de la 2 la 1 caz la 1.000 de persoane, adică o diferență de un singur caz la mie. Ambele cifre sunt corecte, dar doar împreună spun cât de mare este efectul.
Ce este riscul absolut?
Riscul absolut este probabilitatea ca un eveniment să se producă într-un grup, într-o perioadă dată, exprimată ca proporție simplă: de exemplu, 3 cazuri la 1.000 de persoane în zece ani. Este cifra care răspunde la întrebarea practică „cât de des se întâmplă”. Fără perioada de timp și fără grupul de referință, un risc absolut rămâne incomplet.
Ce este riscul relativ și de ce apare atât de des în titluri?
Riscul relativ este raportul dintre riscul unui grup expus la un factor și riscul unui grup neexpus, iar o reducere relativă de 50% înseamnă doar că riscul s-a înjumătățit, indiferent cât de mic era la început. Procentele relative sunt preferate în comunicate și în titluri pentru că produc cifre mari și ușor de reținut. În cercetare este o măsură standard; problema apare atunci când este singura cifră comunicată publicului.
Cum se calculează riscul relativ și riscul absolut pe un exemplu?
Riscul absolut se compară prin diferență, iar riscul relativ prin raport, așa că aceleași date pot produce cifre care par să spună povești diferite.
| Situație | Risc fără expunere | Risc cu expunere | Schimbare relativă | Schimbare absolută |
|---|---|---|---|---|
| Afecțiune rară | 2 la 1.000 | 1 la 1.000 | −50% | −0,1 puncte procentuale |
| Afecțiune frecventă | 20 la 100 | 10 la 100 | −50% | −10 puncte procentuale |
| Risc foarte mic | 5 la 100.000 | 6 la 100.000 | +20% | +0,001 puncte procentuale |
| Risc moderat | 10 la 100 | 12 la 100 | +20% | +2 puncte procentuale |
Primele două rânduri au aceeași reducere relativă, dar în al doilea caz efectul este de o sută de ori mai mare în termeni absoluți. Același procent relativ poate descrie un beneficiu neglijabil sau unul considerabil.
Care este diferența dintre procente și puncte procentuale?
Punctele procentuale măsoară diferența directă dintre două procente, în timp ce procentele măsoară schimbarea raportată la valoarea inițială. Dacă o rată crește de la 4% la 6%, creșterea este de 2 puncte procentuale, dar de 50% în termeni relativi. O formulare precum „a crescut cu 2%” poate ascunde oricare dintre variante.
Ce arată numărul necesar de tratat?
Numărul necesar de tratat arată câte persoane trebuie să primească o intervenție pentru ca una singură să beneficieze de ea și se obține împărțind 1 la reducerea absolută a riscului. La o reducere absolută de 0,1 puncte procentuale (0,001), rezultatul este 1.000. La o reducere de 10 puncte procentuale (0,1), rezultatul este 10. Calculul simetric pentru efectele nedorite arată câte persoane tratate corespund unui efect advers.
Ce întrebări se pun când o știre anunță un risc dublat sau înjumătățit?
O știre despre risc se poate evalua rapid căutând câteva informații de bază, multe dintre ele prezente în studiul original chiar dacă lipsesc din articol.
- Care este riscul de pornire? Fără el, procentul relativ nu poate fi tradus în cazuri reale.
- Pe ce perioadă? Un an, zece ani sau întreaga viață schimbă complet sensul cifrei.
- În ce grup? Rezultatele obținute la o anumită grupă de vârstă sau la persoane cu o boală anume nu se aplică automat populației generale.
- Este o asociere sau un efect demonstrat? Studiile observaționale arată legături, nu cauze, distincție explicată în articolul despre corelație și cauzalitate în știrile despre sănătate.
Pașii generali de verificare a unei știri, de la sursă la dată, sunt descriși în ghidul despre verificarea unei informații înainte de a fi distribuită. Titlurile care provoacă o reacție puternică merită aceeași răbdare, după cum arată și textul despre știrea care stârnește indignare de la prima lectură.
Cum se folosesc aceste cifre în deciziile personale de sănătate?
Riscul absolut este cifra cea mai utilă pentru o decizie personală, pentru că arată cât de mult se schimbă concret șansele unei persoane. Riscul de pornire diferă însă de la un om la altul, în funcție de vârstă, istoric familial și alte afecțiuni, astfel că aceeași intervenție poate aduce un beneficiu mare cuiva și unul mic altcuiva. Interpretarea unei cifre dintr-o știre în raport cu situația proprie se face împreună cu medicul, care poate estima riscul individual și poate pune în balanță beneficiile și efectele nedorite.
